Intr-un articol aparut in revista „Science”, cei doi cercetatori
au trecut in revista cele mai recente studii cu privire la sistemul
imunitar innascut, care actioneaza exact in acelasi mod la ambele
regnuri, desi animalele si plantele au avut un
stramos comun in urma cu circa un miliard de ani.
In mod diferit fata de reactia adaptiva (adica cea foarte
specifica, pe care fiinta umana si alte animale o dezvolta in urma
intalnirii cu un patogen), reactia innascuta recunoaste molecule
specifice care sunt impartasite de diferiti microbi si sunt
esentiale pentru supravietuirea acestora. Si totusi, avand in
vedere diferentele enorme dintre plante si animale, pana in urma cu
cativa ani se presupunea ca mecanismele de aparare ar fi complet
diferite. In schimb, dupa cum a reiesit in urma mai multor studii,
o evolutie convergenta a facut ca lumea vegetala si cea animala sa
raspunda in acelasi mod la semnalele lansate de bacterii.
In mod deosebit, au argumentat cei doi cercetatori americani,
exista elemente recurente in sistemele de aparare: receptorii
insarcinati cu recunoasterea si moleculele care transmit semnalul
de pericol; plantele, insectele si mamiferele, desi detin proteine
foarte specifice menite a avertiza cu privire la prezenta
moleculelor bacteriene, impartasesc regiuni proteice comune. Iar
„cheia” asemanarii ar sta in prezenta aminoacidului leucina,
esential in faza de recunoastere a dusmanului. Apoi, dupa
recunoasterea semnalului de pericol, toate celulele, din toate
speciile, transmit alarma utilizand un alt element proteic comun.
„Atunci cand vom reusi sa descifram genoamele tuturor speciilor de plante si
animale, vom putea analiza toate mecanismele de aparare si elabora
unele noi, plecand de la alte specii”, au precizat oamenii de
stiinta.